Economie Galați

Economie Galați

În ceea ce priveşte mărimea exploataţiilor agricole, se poate afirma că, problemele legate de dimensiunile
foarte mici ale exploataţiilor agricole care afectează competitivitatea sectorului agricol şi limitează exploatarea
potenţialului extraordinar atât la nivelul judeţului, cât şi al regiunii Sud Est.
O cauză a acestui fenomen o poate reprezenta aplicarea articolului din Legea 18/1991 care permite
moştenirea unor terenuri până la gradul al IV-lea de rudenie. În această situaţie, cadrul legislativ favorizează
fărâmiţarea proprietăţii, iar parcelele de mici dimensiuni, pe lângă neîndeplinirea criteriilor de performanţă şi
p. 127
eficienţă în exploatare pot conduce la degradarea suprafeţelor agricole prin favorizarea aplicării de practici
agricole necorespunzătoare.
La nivel european se doreşte micşorarea numărului de exploataţii agricole şi atingerea pragului de ounitate
economică de dimensiune europeană (ESU). La nivel naţional, statisticile par să indice acest lucru: în anul 2005,
potrivit Anchetei Structurale realizate de către Institutul Naţional de Statistică, existau 4.256.152 exploataţii
agricole.
Structura producţiei agricole la nivel judeţean are un caracterul preponderent cerealier. Ponderea suprafeţelor
ocupate de cereale, în toate zonele, este ridicată, chiar dacă în unele zone nu există condiţii agropedoclimatice favorabile pentru cultivare. Evoluţia producţiei de cereale înregistrează oscilaţii, în funcţie de
condiţiile climatice, dar este influenţată şi de resursele financiare de care dispun producătorii agricoli pentru
înfiinţarea culturilor29
. Statisticile corespunzătoare producţiei medii la hectar la principalele culturi arată o
evoluţie neuniformă, cu tendinţe fluctuante care semnifică faptul că există influenţe asupra volumului
producţiei vegetale, care nu pot fi controlate în totalitate şi care ţin, în special, de condiţiile climatice existente
într-un an sau altul.
Producţia agricolă vegetală la nivelul anului 2011, arată o pondere ridicată a producţiei de cereale (44%) şi a
celei de porumb boabe (28%), urmată de producţia de grâu şi secară.Totuşi, în context regional, producţia de
cereale a judeţului Galaţi în anul 2011 reprezintă numai 15.53% din producţia totală de cereale a Regiunii SudEst. Cele mai mici cantităţi ale producţiei vegetale o înregistrează cultura de sfeclă(820 tone) şi producţia de
fructe(11.580 tone), cea din urmă reprezenând doar 7.68% din producţia totală de fructe a Regiunii Sud-Est.
Analiza comparativă a producţiei medii la hectar la principalele culturi în perioada 2000-2011 indică cele mai
mari creşteri ale prodctivităţii la sfecla de zahăr, rapiţă, porumb,fasole boabe, soia boabe,pepenii verzi şi
galbeni, cartofii de toamnă. În schimb productivitatea a evoluat în intervalul analizat foarte puţin (cu până la
un procent) pentru culturile de: secară, mazăre boabe, tutun, furaje perene şi lucernă.
Fig. 82 – Evoluţia producţiei medii la hectar la principalele culturi în judeţul Galaţi în perioada 2000-2011
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro/shop/

29 29 Conform Studiu privind structura activităţilor economice, situaţia existentă şi tendinţe de dezvoltare, 2010, p. 30
p. 128
Analizând productivitatea suprafeţelor cultivate cu porumb boabe, grâu si secară, cartofi şi floarea soarelui,
valori peste media judeţeană se înregistreaza în doua areale, dezvoltate în relaţie directă cu Municipiul Tecuci
şi axa dintre Municipiul Galaţi şi Oraşul Târgu Bujor30
.
În partea de vest a judeţului, deşi bonitatea terenului agricol este sub media judeţeana şi potenţialul pedologic
al terenului agricol este subutilizat, productivitatea acestei regiuni este peste media judeţeană. Fenomenul
opus se întâlneşte în partea de est unde un teren cu bonitate economică agricolă peste media judeţeană
prezintă o productivitate sub media judeţului.31
Dinamica producţiei principalelor produse agricole pe locuitor la nivel judeţean în perioada 2000-2011 indică
un trend oscilant la nivel general şi o productivitate crescută/locuitor la culturile de cereale pentru boabe
(973,3 kilograme/ în anul 2011 locuitor), porumb (547,2 kilograme/ locuitor în anul 2011) şi lapte (233,8 litri /
locuitor în anul 2011).
Sectorul viticol plasează Regiunea Sud-Est pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte suprafaţa viilor
roditoare, deţinând 694.414 ha în anul 2011, din care 99,10% este proprietate majoritar privată. Suprafaţa
judeţului Galaţi cultivată cu viţă de vie era în anul 2011 de 13.762 hectare, reprezentând 19,8% din suprafaţa
regiunii. Evoluţia suprafeţelor cultivate cu viţă de vie în judeţul Galaţi arată un trend descendent în perioada
2004-2011, cu o scădere totală de 3.985 hectare. Această diminuare nu este totuşi în concordanţă cu
recomandările Uniunii Europene de favorizare a culturii de viţă nobilă şi renunţarea treptată la hibrizi.
Fig.83 – Evoluţia suprafeţei viilor pe rod în judeţul Galaţi, 2004-2011
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, http://www.galati.insse.ro/main.php
În anul 2011 structura suprafeţelor cultivate cu viţă de vie în judeţul Galaţi eraurmătoarea: 50, 3 % vii altoite şi
indigene şi vii hibride 49,3%, distribuţie care este diferită de cea a regiunii Sud-Est, întrucât ponderea viilor

30 Conform PATJ Galaţi, Secţiunea 3, INCD URBAN – INCERC, Sucursala URBANPROIECT, 2011, pag 55
31 Conform PATJ Galaţi, Secţiunea 3, INCD URBAN – INCERC, Sucursala URBANPROIECT, 2011, pag 64
p. 129
hibride la nivel regional este de numai 29,82%. Pentru cele 34 de UAT-uri analizate cele mai mari suprafeţe cu
viţă de vie se găsesc în comunele: Cavadineşti, Iveşti, Lieşti, Nicoreşti, Oancea, Tuluceşti şi Umbrăreşti, iar UATurile cu cele mai mici suprafeţe de viţă de vie sunt: Mun. Galaţi, Certeşti, Cosmeşti, Ghidigeni, Movileni,
Rădeşti,Şendreni.
În privinţa producţiei de struguri la hectar, putem spune că, în perioada analizată, s-a înregistrat, la nivel de
judeţ, o uşoară tendinţă de scădere. Astfel, producţia de struguri la hectar înregistrată la nivel de judeţ a fost,
în anul 2011, de 4,88 to/ha, comparativ cu 5,50 to/hectar în anul 2004. La nivel de regiune, producţia totală a
fost, în anul 2011, de 5,66 to/hectar, sensibil mai mare comparativ cu anul 2006, când înregistra o valoare de
5,51 to./hectar.
Silvicultura
Suprafata fondului forestier32 al judeţului Galati de cca.37 mii ha reprezinta doar 8,2% din suprafaţa totală
(3.245.204 ha în anul 2012). Din suprafaţa totală de fond forestier 78% se află în administrarea sau paza
ocoalelor silvice în timp ce aproape 7 mii ha sunt mici proprietati particulare pe care nu se asigura servicii
silvice de pază. Fondul forestier în administrarea Directiei Silvice Galaţi la data de 01.01.2012 este de 29.936
ha din care: Fond forestier de stat – 22.409 ha; Fond forestier privat în paza – 7.527 ha; Vegetaţie în afara
fondului forestier naţional în pază – 1.444 ha.
Fondul forestier de stat administrat de Direcţia Silvică Galaţi este format aproape în întregime din specii de
foioase (18917ha) răşinoasele fiind reprezentate simbolic de 162 ha de pin negru.
Anual se recoltează un volum de masă lemnoasă situat între 45-50 mii m.c. La nivelul anului 2011, judeţul
Galaţi avea numai 5% din producţia totală a regiunii (1297,5 mii m.c.), cel mai mare volum de masă lemnoasă
fiind înregistrat în judeţul Vrancea(503,2 mii m.c).

Corzah Group Service Auto Galati
✅Cele mai bune preturi la Pachete promotionale in 2021
✅Rezervați acum serviciul de reparații auto la Corzah Auto Group Service Galati
✅ Tel 0757035645
https://g.page/corzahauto?share

diagnozaautogalati, #geometrierotigalati, #servicegalati

http://corzahservice.ro

Structura producției industriale pe domenii de activitate Galați

“Industria metalurgică” din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4 % din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată.

Firmele și forța de muncă Galați

Din totalul de 17.614 de operatori economici înregistrați la Registrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 1997, 150 de mari întreprinderi asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor și oferă locuri de muncă pentru 18% din populația activă. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 17.614 agenți economici, 1165 sunt asociații familiale și persoane fizice; 138 sunt regii autonome sau organizații cooperatiste și 16.311 sunt societăți comerciale. Dintre cele 16.311 societăți comerciale, 15.743 sunt cu capital privat integral român, 404 cu participare de capital străin, 125 cu capital mixt, de stat si privat și 39 cu capital integral de stat.
La 31 decembrie 1997, cele 100 de firme exportatoare situau județul Galați printre primele din România, având un export total de peste 250 milioane de dolari americani, din care 53,8% produse metalurgice și 20,5 % nave. Dintr-un număr total de 396.000 al populației active, populația ocupată este de 328.000 persoane.
Numărul total de șomeri în județul Galați este de 31.600 de persoane (nivelul șomajului fiind de 10,8%, mai ridicat decât cel la nivel național de 8,9%) din care 61,3% sunt femei, 26% tineri până în 25 de ani, 53,3% din total având o calificare profesională.

Oportunități de afaceri pentru investitori străini Galați

Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini.

“Zona Liberă Galați”, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă.

Avantajele oferite de amplasamentul “Zonei Libere Galați” (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin – Main – Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova.

În Galați se găsește sigurul parc de software din România. Parcul de software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajați permanenți plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea Dunărea de Jos, centre de cercetare și dezvoltare. Universitatea Dunarea de Jos este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare.

În Galați deja se află hypermarketuri: Selgros, două magazine Billa, Kaufland, Praktiker, Metro, Real, Penny Market și WinMarkt. Carrefour, Kaufland 2, Metro 2 sunt prevăzute în contrucție. De asemenea în zona gării de nord, Euromall a început construcția celui mai mare mall din țară ce va fi deschis în octombrie 2008 sau de zilele Galațiului 2008.